Mahere whakaahua
![Decorated head of the Chief Rauparaha's (Te Rauparaha's) canoe [1890] Decorated head of the Chief Rauparaha's (Te Rauparaha's) canoe [1890]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/decorated-head-of-the-chief-rauparaha-s-te-rauparaha-s-canoe-1890/14060-6-mri-NZ/Decorated-head-of-the-Chief-Rauparaha-s-Te-Rauparaha-s-canoe-1890_large.jpg)
Kāore i te mōhiotia nā wai tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko te tauihu tēnei o tētehi waka a Te Rauparaha. He maha ngā waka i murua e Ngāti Toa i te pakanga i Waiorua (1824), i Kāpiti. Koia nei ngā waka i hoe atu a Ngāti Toa i Te Moana o Raukawa ki Te Waipounamu, kia whakaeke tērā motu.
![Rangihaeata's celebrated house on the island of Mana [1844] Rangihaeata's celebrated house on the island of Mana [1844]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/rangihaeata-s-celebrated-house-on-the-island-of-mana-1844/14063-1-mri-NZ/Rangihaeata-s-celebrated-house-on-the-island-of-Mana-1844_large.jpg)
Nā George French Angas tēnei pikitia i waituhi.
Ke te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Kaitangata tēnei, te whare whakairo o Te Rangihaeata i tū i te motu o Mana.
![Rangihaeata's (Te Rangihaeata's) pah (pā), Mana and Middle Island [March 1848] Rangihaeata's (Te Rangihaeata's) pah (pā), Mana and Middle Island [March 1848]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/rangihaeata-s-te-rangihaeata-s-pah-pa-mana-and-middle-island/14066-3-mri-NZ/Rangihaeata-s-Te-Rangihaeata-s-pah-pa-Mana-and-Middle-Island_large.jpg)
[March 1848]
Nā Charles Emilius Gold tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Taupō pā tēnei. I tū tēnei pā i Porirua, i te wāhi e kīia nei e te Pākehā ko Plimmerton. Ko Taupō te kāinga i riro herehere a Te Rauparaha i te tau 1846.
![Eruera maihi patuone (Eruera Maihi Patuone), brother of the loyal and faithful chief tamati waka (Tamati Waka Nene) [ca 1860]. Eruera maihi patuone (Eruera Maihi Patuone), brother of the loyal and faithful chief tamati waka (Tamati Waka Nene) [ca 1860].](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/eruera-maihi-patuone-eruera-maihi-patuone-brother-of-the-loyal-and-faithful-chief-tamati-waka-tamati-waka-nene-ca-1860/14069-1-mri-NZ/Eruera-maihi-patuone-Eruera-Maihi-Patuone-brother-of-the-loyal-and-faithful-chief-tamati-waka-Tamati-Waka-Nene-ca-1860_large.jpg)
Nā John Nichol Crombie tēnei whakaahua i tango.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Nā Patuone rāua ko Nene i kī mai ki Te Rauparaha i te heke Āmiowhenua [1819] me tango ia i a Kāpiti me Pōneke hei kāinga tūturu mō Ngāti Toa. Nō konei ka tupu ake te whakaaro i roto i a ia kia raupatu i tēnei whenua.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mōna.
![Rauparaha (Te Rauparaha), chief capiti (Kāpiti) and principal chief of all New Zealand [1843] Rauparaha (Te Rauparaha), chief capiti (Kāpiti) and principal chief of all New Zealand [1843]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/rauparaha-te-rauparaha-chief-capiti-kapiti-and-principal-chief-of-all-new-zealand-1843/14072-1-mri-NZ/Rauparaha-Te-Rauparaha-chief-capiti-Kapiti-and-principal-chief-of-all-New-Zealand-1843_large.jpg)
Rauparaha (Te Rauparaha), chief capiti (Kāpiti) [1843]
Nā Isaac Coates tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Te Rauparaha tēnei. Ko ia tētehi o ngā tino rangatira o Ngāti Toa i tērā rau tau. Nāna nei te tangata i ārahi ōna iwi mai i Kāwhia ki Te Upoko o te Ika a Māui. Kei te mārama te kite atu i tōna ihu kaka me te tupere hoki o tōna ngutu whakarunga.
![Taupō Pā [1844] Taupō Pā [1844]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/taupo-pa-1844/14075-3-mri-NZ/Taupo-Pa-1844_large.jpg)
Nā George French Angas tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko te pā matua tēnei o Te Rauparaha i tū ki Taupo, tētehi wāhi o Porirua e kīia ana ināianei ko Plimmerton. Koia nei te wāhi i hopukina a Te Rauparaha hei herehere mō te Kāwanatanga.
![Tamihana Te Rauparaha [1852] Tamihana Te Rauparaha [1852]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/tamihana-te-rauparaha-1852/14078-1-mri-NZ/Tamihana-Te-Rauparaha-1852_large.jpg)
Nā George French Angas tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Tamihana Te Rauparaha tēnei, he tamaiti ia nā Te Rauparaha.
I peita tēnei pikitia i a Tamihana i Ingarangi. Nā Tamihana rāua ko tana karangarua, ko Matene Te Whiwhi, te Rongopai i kawe atu ki Te Waipounamu i te tau 1843. E kīia ana nā rāua anō i whakatakoto te tino kaupapa mō te Kingitanga Māori.
Nō te tau 1845 ka tuhia e ia he kōrero mō Te Rauparaha nui. Kotahi rau rua tekau ngā wharangi o te pukapuka nei. I mate a Tamihana i te tau 1876, i Ōtaki. I nehu ia i te urupā o Rangiātea.
![Native tombs [1844] Native tombs [1844]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/native-tombs-1844/14081-1-mri-NZ/Native-tombs-1844_large.jpg)
Nā George French Angas tēnei pikitia i waituhi.
Ko te mea ki runga he tohu maumaharatanga ki a Waitohi, tuahine o Te Rauparaha. Nā Te Rangihaeata tēnei tohu i waihanga i te motu o Mana, i te tau 1839, hei whakamaharatanga mō tōna matua wahine.
Ki te taha mauī he tohu maumaharatanga mō te matenga o tētehi tangata. I tū tēnei ki te motu iti i Te Awaiti, i Te Tauihu o Te Waka a Māui.
Ki te taha matau he tohu anō i tū i Te Awaiti.
Ki waenga he tohu mō te tamaiti i mate ki Rotoaira, i Te Waipounamu.
Ki raro iho he tohu mō te matenga o ngā tamariki tokotoru i Te Awaiti.

Nā Charles Decimus Barraud tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Te Rangihaeata tēnei. Ko Mōkau tētehi o ngā ingoa mōna. Ko te tikanga o tēnei o tana ingoa he whakamaharatanga ki tana tamaiti i toromi i te awa o Mōkau, i te hekenga mai o Ngāti Toa. He toa rongonui hoki ia nō Ngāti Toa. He irāmutu ia nā Te Rauparaha. Kei tōna ringa ko Te Heketua, he patu pounamu rongonui tēnei o ngā iwi Māori. Nā tēnei mere pounamu ngā Pākehā i Wairau i patu. Kore rawa a Te Rangihaeata i mau kākāhu Pākehā. He kahu Māori anake ōna. E kīia ana, neke atu i te ono putu te roa o Mōkau, ā, he tinana tino pakari tōna. I mate ia i te tau 1855.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mōna.
![Porirua Harbour and Parramatta (Paremata) whaling station in November [1843]. Porirua Harbour and Parramatta (Paremata) whaling station in November [1843].](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/porirua-harbour-and-parramatta-paremata-whaling-station-in-november-1843/14090-4-mri-NZ/Porirua-Harbour-and-Parramatta-Paremata-whaling-station-in-November-1843_large.jpg)
Nā Samuel Charles Brees tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Kei te kitea te teihana whaiwhai tohorā o Joseph Thoms, he hunaonga nā Nohorua, i tēnei pikitia, kei te taha tonu o te moana. Kei te kitea hoki te pā o Ngāti Toa i tū ki Whitianga (Paremata, Parramatta).
![Hiko (Te Hiko o te Rangi), the son of Te Pēhi Kupe (Tupai Cupa) [1839] Hiko (Te Hiko o te Rangi), the son of Te Pēhi Kupe (Tupai Cupa) [1839]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/hiko-te-hiko-o-te-rangi-the-son-of-te-pehi-kupe-tupai-cupa-1839/14093-1-mri-NZ/Hiko-Te-Hiko-o-te-Rangi-the-son-of-Te-Pehi-Kupe-Tupai-Cupa-1839_large.jpg)
Nā Charles Heaphy tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Te Hiko o te Rangi tēnei, he tama nā Te Pēhi. He ariki ia nō Ngāti Toa. He toa hoki, he tohunga whakairo, he tohunga tārai waka a Te Hiko. Ko rāua ko Te Rauparaha i noho hei kaiārahi mō Ngāti Toa i ngā whakaekenga o Te Waipounamu. Ko te kaupapa o tērā, he rapu utu mō te patunga o tōna matua, a Te Pēhi Kupe, i a Ngāi Tahu.

Nā Edward Smallwood Richards tēnei whakaahua i tango.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
He tamāhine a Topeora nā Waitohi, te tuahine a Te Rauparaha. Ko ia tētehi o ngā wahine rangatira, whai mana, o Ngāti Toa. He wahine rongonui hoki ia ki te tito waiata. Nō muri i te pakanga o Waiorua i tū ia i runga i te waharoa o te pa i Rangatira, i te motu o Kapiti. Kei tōna ringa tana taiaha kura, a, kei te pukana te kuia nei. Ka taki haere ngā herehere i raro iho i ōna waewae hei whakaiti i a rātou.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mona.
![Tāmati Waka Nene [ca 1870] Tāmati Waka Nene [ca 1870]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/tamati-waka-nene-ca-1870/14099-2-eng-NZ/Tamati-Waka-Nene-ca-1870_large.jpg)
Nā Elizabeth Pulman tēnei pikitia i tango.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Tamati Waka Nene, he teina nā Patuone. Ko ia tētehi o ngā rangatira i ārahi ana tāngata o Ngā Puhi ki Kāwhia. Ka uru a Ngāti Toa i konā, ka taki haere te ope mā Taranaki, ki Te Upoko o Te Ika. Ko te heke "Amiowhenua" tēnei. Ko te kitenga tuatahi tēnei o Te Rauparaha i ēnei whenua.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mōna.
![Te Wherowhero or Potatau, the principal chief of all Waikato [1844]. Te Wherowhero or Potatau, the principal chief of all Waikato [1844].](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/te-wherowhero-or-potatau-the-principal-chief-of-all-waikato-1844/14102-1-mri-NZ/Te-Wherowhero-Or-Potatau-The-principal-chief-of-all-Waikato-1844_large.jpg)
Nā George French Angas tēnei pikitia i waituhi
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library
Ko Te Wherowhero tēnei, te tino rangatira o Ngāti Mahuta, he hapū nō Waikato. Ko tētehi atu ingoa māna ko Potatau. Ko te tikanga o tēnei o tana ingoa mō tōna kaha ki te patu tangata.
I hau te rongo o tēnei rangatira hei tino toa ki te whawhai me te whai utu i ngā iwi i hara atu ki a Waikato. Ko tōna matua ko Te Rāuangaanga nāna a Pikauterangi me āna tāngata i whakahinga i te pakanga o Hingakaka (ca 1780). I kīia ake nei, ko te wā tēnei i whānau ai a Te Rauparaha. Nō muri iho ka whawhai a Te Wherowhero me ngā iwi o Waikato i a Ngāti Toa. Ko Te Kakara (ca 1821) tēnei. Ka hinga a Ngāti Toa me ōna hapū karangaranga i konei. Nō konei ka whakarerea e Ngāti Toa i tō rātou whenua tupu, ka taki haere ki Taranaki. Heoi, ka whai a Te Wherowhero me Waikato i a Te Rauparaha mā, ka pakanga. Ko Motunui tērā (ca 1820). Ko te utu tēnei mō Te Kakara, te hinganga nei a Te Wherowhero mā i a Ngāti Toa me Te Āti Awa hoki.
Nō te hokinga mai a Tamihana Te Rauparaha i Ingarangi ka whakatakoto te kaupapa kia whakatū tētehi rangatira hei Kīngi mō ngā iwi Māori. Nā Tamihana rāua ko tōna karangarua, ko Matene Te Whiwhi, i kawe te kaupapa nei i te motu, a, ka roa ka whakawahia a Potatau Te Wherowhero hei kīngi Māori tuatahi.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mōna.
![Cootia. (Kutia) Rauparaha's (Te Rauparaha's) head wife [1843?]. Cootia. (Kutia) Rauparaha's (Te Rauparaha's) head wife [1843?].](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/cootia.-kutia-rauparaha-s-te-rauparaha-s-head-wife-1843/14105-1-mri-NZ/Cootia.-Kutia-Rauparaha-s-Te-Rauparaha-s-head-wife-1843_large.jpg)
Nā Isaac Coates tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Pipi Kutia te ingoa tika o tēnei wahine. He tamāhine ia nā Hape-ki-Tuarangi rāua ko Te Akau, a he tuahine tonu ia nā Tamihana Te Rauparaha. I moe a Te Rauparaha i a Pipi hei wahine māna.
![HMPS driver in Porirua harbour [1846] HMPS driver in Porirua harbour [1846]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/hmps-driver-in-porirua-harbour-1846/14108-3-mri-NZ/HMPS-driver-in-Porirua-harbour-1846_large.jpg)
Kāore i te mōhiotia nā wai tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Kei te taha matau o tēnei pikitia te "Driver" e teretere ana i Porirua. Koia nei te kaipuke i here atu a Te Rauparaha, i te wā i mauhereheretia ia, i te tau 1846.
![Te Rauparaha [1842] Te Rauparaha [1842]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/te-rauparaha-1842/14111-1-mri-NZ/Te-Rauparaha-1842_large.jpg)
Te Rauparaha [1842]
Nā John Alexander Gilfillan tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Kua tino kaumātua te āhua o Te Rauparaha i tēnei pikitia.

Nā Charles Emilius Gold tēnei pikitia i waituhi.
Kei te whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko te wāhi tēnei o te whawhai i Wairau. Ko Tuamarina te awa. Kei te kitea he tohu maumaharatanga mō ngā tangata i hinga i konei.
![Jillet's whaling station on Kāpiti Island [1844] Jillet's whaling station on Kāpiti Island [1844]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/jillet-s-whaling-station-on-kapiti-island-1844/14117-3-mri-NZ/Jillet-s-whaling-station-on-Kapiti-Island-1844_large.jpg)
Nā Walter Armiger Bowring tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Nā Alexander Gilfillan tēnei wāhi i tuhi i te tau 1844. Nā Bowring tēnei kape i peita i te tau 1907. He teihana whaiwhai tohorā i tū i Waiorua, i te taha marangai, i te motu o Kāpiti. He kāinga tēnei nō Ngāti Kuri me Ngāti Te Maunu. Ko Te Rangihiroa, ko Te Hiko, ko Tungia, me Te Pokaitara ngā rangatira.
![Te Heuheu and Hiwikau (Iwikau), Taupō [1844], Te Heuheu and Hiwikau (Iwikau), Taupō [1844],](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/te-heuheu-and-hiwikau-iwikau-taupo-1844/14120-2-mri-NZ/Te-Heuheu-and-Hiwikau-Iwikau-Taupo-1844_large.jpg)
Nā George French Angas tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library
Ko Mananui Te Heuheu rāua ko tana teina, ko Iwikau Te Heuheu, te tokorua nei. Ko ngā tino rangatira rāua o Ngāti Tūwharetoa. Ka rewa te taua a Mananui Te Heuheu ki te āwhina a Te Rauparaha i te pakanga o Haowhenua (ca 1834). Heoi, ka hinga a Papaka Te Naeroa, teina a Te Heuheu, i te pakanga nei. I tito a Te Heuheu he waiata tangi mō Te Papaka (tirohia Ngā Moteatea, vol 1, pp 210-215) hei whakaputa atu i tōna aroha ki a ia. Ki muri i te tokorua nei ka kite i te pā tūwatawata, i Te Rapa. I tāpuketia a Mananui e te horowhenua i Taupō, i te tau 1846. Nō muri i te matenga o Mananui ka tū a Iwikau hei rangatira mō rātou.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mō raua.
![Thom's whaling station, Porerua (Porirua) [Between 1842 and 1845] Thom's whaling station, Porerua (Porirua) [Between 1842 and 1845]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/thom-s-whaling-station-porerua-porirua-between-1842-and-1845/14123-3-mri-NZ/Thom-s-whaling-station-Porerua-Porirua-Between-1842-and-1845_large.jpg)
Nā Samuel Charles Brees tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko te teihana whaiwhai tohorā tēnei o Joseph Thoms. I tū tēnei i te taha o te pā o Ngāti Te Rā, he hapū nō Ngāti Toa i Whitianga (Pāremata), wāhi o Porirua. He hunaonga a Thoms nā Nōhorua.
![Tamihana Te Rauparaha [1869] Tamihana Te Rauparaha [1869]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/tamihana-te-rauparaha-1869/14126-1-mri-NZ/Tamihana-Te-Rauparaha-1869_large.jpg)
Kāore i te mōhiotia nā wai tēnei whakaahua i tango.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Tamihana Te Rauparaha tēnei, he tamaiti ia nā Te Rauparaha. Ko Katu tētehi o ōna ingoa. He mea pikau a Tamihana ki te tuara o tōna matua wahine, a Te Akau, i te hekenga mai o Ngāti Toa i te tau 1821.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mōna.
![Te Pēhi Kupe [1826] Te Pēhi Kupe [1826]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/te-pehi-kupe-1826/14129-1-mri-NZ/Te-Pehi-Kupe-1826_large.jpg)
Nā John Sylvester tēnei pikitia i waitiuhi.
Nā te Kohikohinga a Rex Nan Kivell tēnei pikitia.
Kei te Whare Pukapuka Matua o Ahitereiria tēnei Kohikohinga.
Ko te ingoa tika o tēnei tangata ko Te Pēhi. Tērā pea, i tapaina tōna ingoa tuarua, a Kupe, hei maumaharatanga mō tōna tupuna mō Kupe. Ko Kupe te tangata tuatahi i rere ki tāwāhi. Nō te tau 1824 i pērā anō a Te Pēhi nei, arā, i rere ia ki Ingarangi rā anō, i reira tiki pū ai.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mōna.
![Rangihaeata's (Te Rangihaeata's) pah (pā) with the island of Mana and the opposite shore of Cook's Straights [1844]. Rangihaeata's (Te Rangihaeata's) pah (pā) with the island of Mana and the opposite shore of Cook's Straights [1844].](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/rangihaeata-s-te-rangihaeata-s-pah-pa-with-the-island-of-mana-and-the-opposite-shore-of-cook-s-straights-1844/14132-4-eng-NZ/Rangihaeata-s-Te-Rangihaeata-s-pah-pa-with-the-island-of-Mana-and-the-opposite-shore-of-Cook-s-Straights-1844_large.jpg)
Nā George French Angas tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko tētehi o ngā pā tēnei o Ngāti Toa i tū i Taupō, wāhi o Porirua. Ko te motu o Mana (Te Mana o Kupe ki Aotearoa) i tū ki muri.
![Ko Te Moko Tenei O Te Pehi Kupe [ca 1826]. Ko Te Moko Tenei O Te Pehi Kupe [ca 1826].](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/ko-te-moko-tenei-o-te-pehi-kupe-ca-1826/14135-1-mri-NZ/Ko-Te-Moko-Tenei-O-Te-Pehi-Kupe-ca-1826_large.jpg)
Nā Te Pēhi Kupe tēnei whakaahua i tuhi.
Nā Te Pēhi i tuhi i tōna moko i a ia i Ingarangi. E kīia ana he moko paruhi tōna. I a ia i korā ka tuhi hoki ia i te moko o tana teina, a Te Rangihiroa, me tana tama, a Te Hiko. I haere a Te Pēhi ki Ingarangi ki te tiki pū, i te tau 1824. I tana hokinga mai ka tahuri ki te rapu utu i te matenga o ana tamariki i patua e Muaūpoko me Ngāti Apa, i Waikanae. Kātahi ka anga atu ia ki Te Waipounamu, ka hinga a Te Pēhi.
![Wiremu Parata Te Kakakura Waipunaahau [ca 1890s] Wiremu Parata Te Kakakura Waipunaahau [ca 1890s]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/wiremu-parata-te-kakakura-waipunaahau-ca-1890s/14138-1-mri-NZ/Wiremu-Parata-Te-Kakakura-Waipunaahau-ca-1890s_large.jpg)
Nā Henry Wright tēnei whakaahua i tango.
Nā te kohikohinga o Henry Wright tēnei whakaahua. Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Te Kakakura tēnei. Ko ia tētehi o ngā tino kaumātua o Ngāti Toa i tōna wā. He mokopuna ia nā Te Rangihiroa, te teina o Te Pēhi Kupe. I tapa ia ki te ōhākī o tōna koroua a Te Pēhi, "Kaua e hoatu ki te Atua, engari me hoatu ki Te Kakakura". Ka ngāro atu te tino tikanga o ēnei kupu. I whānau a Te Kakakura i Motungarara, he motu iti ki waho o Kāpiti, i te tau 1835. I tīkina ia e tana matua, e Te Hiko, hei tamaiti atawhai māna, i te tau 1839. Nō muri, ka noho hei tamaiti whāngai i a Ropata Hurumutu rāua ko Oriwia Te Oka. I mate a Te Kakakura i te tau 1906.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mōna.

Nā George French Angas tēnei pikitia i waituhi.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Te Whatarauihi Nōhorua tēnei (e noho ana) me tana wahine ko Miriama Te Wainokenoke me tā raua tama, ko Tuarau. Ko Nōhorua te tuakana tonu o Te Rauparaha.
![Maui Wiremu Piti Pomare [1916] Maui Wiremu Piti Pomare [1916]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/maui-wiremu-piti-pomare-1916/14147-1-mri-NZ/Maui-Wiremu-Piti-Pomare-1916_large.jpg)
Nā Stanley Polkinghorne Andrew tēnei whakaahua i tango. Nō te Kohikohinga o Earle Andrew tēnei whakaahua.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Tā Maui Pomare tēnei. He rangatira whai mana ia i waenganui i ōna iwi o Ngāti Toa me Te Āti Awa. Ko ia te tākuta Māori tuatahi. He mema Māori hoki ia nō te Whare Pāremata o Niu Tireni.
Kei Ngā Tāngata Taumata Rau te roanga atu o ngā kōrero mōna.

Kāore i te mōhiotia nā wai tēnei whakaahua i tango.
Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library.
Ko Wineera Te Kanae te ingoa tika. He mokopuna nā Te Rauparaha. I tuhi kōrero ia i ngā mahi o ōna iwi, o Ngāti Toa, o Te Āti Awa, o Ngāti Raukawa, i tērā rau tau. Kei te Whare Pukapuka o Auckland City Library i noho. Kei te Whare Pukapuka a Alexander Turnbull Library tētehi kape.
![Thompson's (Tamihana Te Rauparaha's) warree (Whare) Ōtaki, New Zealand [1849] Thompson's (Tamihana Te Rauparaha's) warree (Whare) Ōtaki, New Zealand [1849]](/var/tki-mec/storage/images/media/images/te-rauparaha/thompson-s-tamihana-te-rauparaha-s-warree-whare-otaki-new-zealand-1849/14153-4-mri-NZ/Thompson-s-Tamihana-Te-Rauparaha-s-warree-whare-Otaki-New-Zealand-1849_large.jpg)
Nā Charles Emilius Gold tēnei whakaahua i waituhi.
Ko te whare tēnei o Tamihana Te Rauparaha, i tū i Ōtaki. I noho tahi rāua ko Te Rauparaha i tana tukuna i Akarana, i 1848.
Anei he mahere whenua mō Kāwhia. Nā Pei Te Hurunui i tuhi. (PDF, 984 KB)


